Drumetie in Romania - Muntii Carpati

Carpaţii Orientali - frumuseţea acestui lanţ montan constă în misterul pe care îl degajă suprafeţele întinse şi compacte de pădure cât şi vastitatea culmilor montane, în mare număr necunoscute de turişti.
1. Munţii Gutâi - munţi vulcanici, cu un relief fragmentat, labirintic, bogat în obiective turistice. Situaţi în pitoreasca regiune a Maramureşului, domină împrejurimile cu aproape 1000m diferenţă de nivel faţă de depresiuni, cu toate că altitudinea maximă este de 1443 m. Emblematică pentru acest masiv este Creasta Cocoşului, o creastă din roci vulcanice, cu pereţi verticali, care domină împrejurimile. Links: ClimbRomania / carpati.org / apmbm.ro
2. Munţii Rodnei - cei mai mari şi mai înalţi munţi din partea de nord a ţării. Cu o creastă asimetrică, abruptă spre nord şi domoală spre sud, asemănătoare celei făgărăşene. Piscurile semeţe de peste 2000 m : Vf. Pietrosu - 2303 m, Ineu - 2279 m, căldările şi lacurile glaciare, platourile carstice şi văile sălbatice fac acest munte foarte apreciat de turişti. Marele neajuns al acestora este lipsa cabanelor de altitudine, obligându-ne la drumeţia cu cortul. Links: / ClimbRomania / carpati.org / mielu.ro / incdt.ro
3. Munţii Rarău şi Giumalău - munţii care străjuiesc dulcea şi pitoreasca Bucovină, plini de istorii şi legende. Ne impresioneaza mai ales cu siluetele zvelte ale Pietrelor Doamnei, punct de atracţie pentru alpinişti. Tot aici puteţi să admiraţi Popii Rarăului, Piatra Şoimului, Vf. Rarău (1650 m), Codrul secular Slătioara, care e considerat ca fiind cel mai vechi din Europa! Vârful Giumalău (1857 m ) oferă una din cele mai grandioase privelişti din Carpaţi. Accesul pe Rarău la hotelul Alpin se poate face (din păcate uneori...) şi cu maşina. Links: Romaniadigitala / carpati.org / itinerar.ro / ClimbRomania , Alpinet , Salvamont Rarau , Nordul Moldovei
4. Munţii Călimani - cei mai înalţi şi mai masivi munţi vulcanici din România - Vf. Pietrosul, 2100 m altitudine. Cu o creastă lungă (aprox. 50 km) ce oferă privelişti impresionante. E singurul munte vulcanic din ţară care păstrează urme ale glaciaţiunii, cât şi grote, chiar peşteri dezvoltate în rocă vulcanică. Principala atracţie a Călimanilor sunt grupurile de stânci cu forme bizare: 12 Apostoli, Pietrele Roşii, Lucaciu. Din păcate intervenţia brutală a omului a lăsat un crater uriaş (carieră de sulf) chiar in inima muntelui. Links: ClimbRomania /
5. Munţii Ceahlău - muntele falnic al Moldovei, numit şi Olimpul Moldovei domină prin forma sa de turn înalt munţii mai scunzi din jur. Pitorescul acestui munte este remarcabil: stânci cu forme bizare, locuri pline de istorie şi legendă, Vf. Toaca (1900 m ) ascuţit şi greu accesibil ce oferă privelişti de neuitat, Ocolaşul Mare (1907 m), Ocolaşu Mic, Cascada Duruitoare, Cheile Bistrei etc. De ceva ani muntele se oglindeşte în apele Lacului Izvorul Muntelui, oglindindu-i şi accentuindu-i măreţia. Ceahlăul mai este şi loc de pelerinaj pentru creştinii din zonă. Links: carpati.org / ClimbRomania , Alpinet, Nordul Moldovei
6. Munţii Hăşmaş - oferă un spectacol montan deosebit prin grandoarea Cheilor Bicazului şi a afluenţilor acestuia dar şi prin farmecul staţiunii Lacul Roşu. Dar Hăşmaşul nu înseamnă numai atât. De aici izvorăsc două importante râuri: Oltul şi Mureşul, de asemenea nu trebuie omise nici abrupturile Suhardului Mic, Muntele Hagota, Vf. Hăşmaşul Mare (1793 m) şi Piatra Singuratică. Pentru a te aventura în aceşti munţi trebuie să ai un bun simţ al orientării. Links: ClimbRomania, Lacu Rosu / itinerar.ro /
7. Muntele Ciomatu - un munte vulcanic mic ca suprafaţă şi altitudine (1300 m). Farmecul îi este dat de celebrul lac vulcanic - Sfânta Ana (unicul lac fără scurgere din România), dar şi de mai puţin cunoscutele tinovuri: Mohoş şi Puturosu. Tot acest munte este împânzit de izvoare minerale (o parte sunt captate pentru tratament în staţiunile Tuşnad şi Balvanyos) şi mofete. Links: ClimbRomania, Alpinet
8. Munţii Ciucaş - cu silueta lor zveltă, atrag turiştii prin diversitatea peisajului. Creasta Zăganul - Gropşoarele cu aspect alpin, sau zona Vf. Ciucaş (1954 m) cu bizare turnuri de conglomerat pe care oamenii le-au botezat în fel şi chip. Aceşti munţi oferă largi perspective peste munţii mai scunzi din jur. Aici beneficiem de prezenţa cabanelor de altitudine: Muntele Roşu şi Ciucaş, dar şi de frumoasa staţiune montană Cheia de pe valea Slănicului. Links: ClimbRomania , Alpinet
9. Muntele Piatra Mare - un munte mic ca suprafaţă dar des frecventat de drumeţi, datorită spectaculoaselor sale obiective turistice, cât şi accesului facil din Braşov sau Predeal. Cele mai importante obiective turistice şi care merită pe deplin vizitate sunt: Canionul 7 Scări (unic în ţară), Prăpastia Ursului şi Piatra Sură cu pereţii de calcar des "atacaţi" de alpinişti, platoul somital şi Vf. Piatra Mare (1844 m), Cascada Tamina, Peştera de Gheaţă, Valea Gârcinului. Links: ClimbRomania, Alpinet, Alpin Club Brasov
10. Muntele Postăvaru - împreună cu muntele Piatra Mare fac parte din munţii Bârsei. Datorită situării Braşovului la poalele sale, cât şi a unor faimoase staţiuni în perimetrul său - Poiana Braşov, Predeal, Timişul de Sus - Postăvaru a devenit un munte foarte popular, frecventat în toate anotimpurile. Locurile care merită tot efortul pentru a fi văzute sunt: Vf. Postăvaru (1799 m) - care oferă o privelişte deosebită spre toate zările, mai ales spre abruptul nordic a Bucegilor., Cheile Râşnovului şi abruptul Itvig cu impresionanţi pereţi de calcar, frumoasele poieni - Trei Fetiţe, Poiana Mică; Abruptul Vanga, Pietrele lui Solomon etc. Links: ClimbRomania, / itinerar.ro / Alpinet UP
Carpaţii Meridionali - cele mai înalte şi mai masive lanţuri montane din România. Compacţi şi mai greu accesibili, cu creste alpine, circuri glaciare, spectaculoase forme carstice, defilee adânci, săpate cu greu de râurile: Ialomiţa, Dâmboviţa, Olt, Jiu şi Cerna. Aici se află toate vârfurile de peste 2500 m din România.
11. Munţii Bucegi - sunt pe primul loc raportat la numărul de drumeţi care-i străbat potecile. Aceasta datorită accesului facil cu telecabina din celebrele staţiuni: Sinaia şi Buşteni, a numărului mare de cabane de altitudine, a faimei pe care o are în istoria drumeţiei montane, a situării aproape de Bucureşti, dar mai ales datorită impresionantelor abrupturi estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Coştila (2498 m), şi Omu (2505 m), binecunoscutelor stânci - Sfinx şi Babele, a zonei Padina - Peştera şi a Văii Ialomiţei. Links: carpati.org / ClimbRomania, Alpinet /
12. Munţii Piatra Craiului - o lamă zveltă de calcar strălucitor, înaltă de peste 2200 m (Vf. La Om 2239 m) şi lungă de aprox. 22 km. A fost redenumiă de către împătimiţi şi "Crăiasa Munţilor", datorită supleţii şi strălucirii unice. Piatra Craiului sunt consideraţi ca fiind cei mai frumoşi munţi din Carpaţi, dar în acelaşi timp şi unii din cei mai dificili, în multe locuri poteca se transformă în horn, diaclază, jgheab expus căderilor de pietre, muchie ascuţită sau brână îngustă. Cu multă atenţie, fără bagaje XXL şi însoţiţi de un bun cunoscător al locurilor, putem descoperi splendorile din împărăţia "Crăiesei": Prăpăstiile Zărneştilor, Brâna Caprelor, La Ulcior, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Orga Mare, Turnurile Dianei, Acul Crăpăturii, Umerii, sau pentru cei curajoşi: Canionul Anghelide, Brâul de Mijloc, Padina lui Călineţ, Padina Popii, Brâul Ciorânga, Poiana Închisă, Creasta Sudică... Links: ClimbRomania, Alpinet, Piatra Craiului Park
13. Munţii Făgăraş - cei mai înalţi şi mai impunători munţi din România. Datorită aspectului alpin, sunt cunoscuţi şi sub denumirea de "Alpii Transilvaniei". Pe o creastă zimţată lungă de aprox.70 km, se înşiruie nenumărate vârfuri înalte, unele de peste 2500 m - Vf. Moldoveanu (2544 m) - cel mai înalt din România, Vf. Negoiu (2535 m), Vf. Viştea (2522 m ), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m)etc. În mulţimea de căldări glaciare s-au format superbe lacuri glaciare: Podragu, Capra, Podul Giurgiului, Bâlea, Călţun, Buda, Avrig... Făgăraşul e un munte recomandat numai acelor drumeţi cu experienţă şi echipaţi corespunzător, care cunosc şi respectă legile naturii. Pentru ceilalţi, numai un ghid însoţitor sau zona Bâlea cu şoseaua Transfăgărăşan poate fi o soluţie. Links: fagaras.ro ClimbRomania , Fagaras , A trip through Fagaras
24. Muntii Iezer-Papusa - situati in apropiere de Fagaras si Piatra Craiului acesti munti ating inaltimi de peste 2400 m fiind totusi mai putin modelati glaciar decat crestele fagarasene. Crestele au forma de amfiteatru cu deschiderea spre sud. Altitudinile maxime sunt in varful Iezerul Mare (2461m alt.) si in Varful Papusa (2391m alt.). Accesul se face dinspre sud din Muntenia. Versantul nordic ascunde cateva caldari glaciare pitoresti. Linkuri:
25. Muntele Cozia este ultima reduta pe care trebuie sa o treaca raul Olt in drumul sau spre Dunare. Cu altitudini modeste de maxim 1668m in Varful Cozia acest masiv impresioneaza prin spectaculozitate si diversitatea peisajului. Cu o vegetatie si fauna bogata, cu poteci inguste care se strecoara printre peretii de stanca recomanda acest munte pentru cei obisnuiti cu muntele. In aceasta arie mai greu de strabatut sunt cateva lacasuri de cult izolate, deosebit de pitoresti: Manastirea Turnu si Manastirea Stanisoara. Linkuri:
14. Munţii Cindrel - înalţi şi cu aspect greoi, sunt cunoscuţi mai ales prin frumoasele păduri, poienile pline de legendă şi văile sale cu râuri şi lacuri bogate în păstrăv. Cei care vor ajunge în zona somitală vor putea admira cele două lacuri glaciare: Iezerul Mare şi Mic şi vor putea contempla munţii din jur de pe vârful Cindrel - 2244 m. Într-o frumoasă poiană din aceşti munţi se află staţiunea Păltiniş - staţiunea situată la cea mai mare altitudine din România (1350 - 1450m). Links: Alpinet
15. Munţii Parâng - se situează pe locul doi ca înălţime după Făgăraş în vârful Mândra - 2519 m. Cu aspect masiv, impunător, principalele atracţii le reprezintă creasta principală şi căldările glaciare nordice: Câlcescu şi Roşiile, căt şi impunătoarele Chei ale Galbenului şi ale Olteţului. În zona înaltă din cauza lipsei cabanelor se recomandă drumeţia cu cortul. Links: ClimbRomania
16. Munţii Şureanu - se întind pe o suprafaţă apreciabilă, bine împăduriţi, fragmentaţi de văi adânci. Geologic se împart în două zone: una înaltă (Vf. lui Pătru - 2130 m) cu aspect monoton, formată din şisturi, dar care ascunde un iezer singuratic - Iezerul Şureanu, şi o zonă de joasă altitudine, formată din sedimente, unde găsim platouri carstice cu chei şi peşteri, sate izolate şi ruine ale binecunoscutelor cetăţi dacice: Sarmisegetusa-Regia,Blidari,Costesti Links: ClimbRomania
17. Munţii Retezat - după părerea unora, sunt cei mai frumoşi munţi din România. Deţin cele mai uriaşe căldări glaciare din Carpaţi, cele mai multe lacuri glaciare (aprox. 80), cel mai mare lac - Bucura (80 ha.), cât şi cel mai adânc - Zănoaga (- 30 m). Dintre piscurile semeţe cele mai remarcabile sunt: Peleaga (2509 m), Păpuşa (2508 m), Retezat (2482 m), Vârful Mare (2463 m), Custura (2457 m), Bucura 1 (2433 m). Retezatul Mic reprezintă o zonă calcaroasă din sudul masivului, mai puţin cercetată, accesibilă din valea Jiului. Cu toate că nu depăşeşte decât cu puţin 2000 m altitudine, Retezatul Mic prezintă muchii spectaculoase, văi de tip canion şi circuri glaciare.În partea de Nord-Est a Retezatului se află Rezervaţia Ştiinţifică Retezat unde prezenţa omului este extrem de limitată. Links: ClimbRomania, Alpinet, Retezat.ro
18. Munţii Mehedinţi - Cerna - un perimetru montan de o frumuseţe şi o varietate a peisajului remarcabilă. Lupta îndelungată a apei cu calcarul a creat o mulţime de chei (Corcoaiei, Pecinegii, Prolazului), canioane (Tişiţei, Râmnuţei), peşteri, pereţi de peste 200m înălţime. Apa termală care izvorăşte în Valea Cernei a adus faimă acestei regiuni încă din timpurile romane. Astăzi putem folosi ca bază de plecare în escapadele noastre renumita staţiune - Băile Herculane. Links: ClimbRomania, Alpinet, RomaniaClimb, xSportsNet UP
Munţii Banatului - situaţi în sud-vest, se caracterizează prin altitudini mici, zone bine împădurite, cu o vegetaţie cu influenţe mediteraneene, platouri carstice, peşteri, unele din cele mai lungi sectoare de chei din România: Caraş, Nera, Gârlişte, Miniş şi impresionantul defileu al Dunării.
19. Munţii Semenic - cel mai înalt munte din regiune - Vf.Piatra Goznei (1447 m) şi Vf. Semenic (1446 m), cu versanţi domoli, bine împăduriţi, cu frumoase baze turistice şi lacuri pentru agrement. În poienile sale din zona înaltă, se află Staţiunea Semenic, la una din cele mai mari altitudini din ţară (1400 m). Aici accesul se face uşor pe drumuri modernizate şi transport pe cablu. Links: Alpinet
20. Munţii Anina - modeşti ca altitudine, sunt consideraţi totuşi ca fiind cei mai frumoşi munţi din Banat. O zonă carstică deosebit de pitorească şi spectaculoasă. Sectoare de chei lungi şi greu accesibile (Nerei, Caraşului, Buhui, Gârliştei) şi numeroase alte fenomene carstice: Cascadele Beuşniţei, peşteri, Lacul Dracului, izbucuri, doline şi sorburi. Links: ClimbRomania, Alpinet
Munţii Apuseni - nu excelează prin altitudini, ci prin misterul şi farmecul plaiurilor sale, uneori bine împădurite, alteori bogate în fânaţe şi sălaşe. Aceste peisaje molcome ascund în adâncuri, cât şi la suprafaţă una din cele mai fascinante lumi carstice. Peşteri frumos concreţionate, unele păstrând şi gheţari din timpul glaciaţiunii, sectoare de chei greu accesibile, ponoare, izbucuri, lacuri nivale, cascade şi pereţi de stâncă impresionanţi .
21. Munţii Trascău - cu toate că au altitudini mici, principalele atracţii sunt locurile unde calcarele au fost modelate de ape şi transformate în minunate sectoare de chei: Turzii, Tureni, Râmeţi, Aiudului sau în peşteri, ori în grupuri de stânci înalte (Piatra Ampoiţei, Colţii Trascăului, Bedeleu...). Toţi aceşti munţi sunt împresuraţi cu sate pitoreşti împrăştiate pe vai şi pe culmi dând un plus de pitoresc regiunii. Links: ClimbRomania, Alpinet, RomaniaClimb
22. Munţii Bihor - Vlădeasa - cea mai importantă zonă carstică din România, reprezentată de platoul Padiş, Valea Sighiştelului, Valea Someşului Cald, platoul Vărăşoaia, Valea Gârda, Izvoarele Crişului Băiţa. De asemenea în aceşti munţi avem şi cele mai mari altitudini din Apuseni: Vf. Curcubăta Mare (1848 m) din Masivul Biharia, şi Vf. Vlădeasa (1836 m) din Masivul Vlădeasa. Cele mai impresionante fenomene carstice din aceşti munţi sunt: Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesii, Cheile Galbenei, Valea Iadului, Pietrele Albe, Valea Gârda, Canionul Sighiştelului şi un număr foarte mare de peşteri, dar care pot fi vizitate numai cu echipament adecvat. Links: ClimbRomania, Alpinet, Padis
Podişul Dobrogei - cu altitudini foarte mici, este de fapt rădăcina unor munţi mai vechi decât Carpaţii - Munţii Hercinici, care a impus Dunării un ocol considerabil în drumul ei spre Marea Neagră. Pentru drumeţi interesantă este zona de nord, reprezentată de munţii Măcin şi de dealurile Niculiţelului.
23. Munţii Măcin - un munte solitar cu aspect ruiniform şi, în ciuda altitudinii, impunător, cu altitudinea maximă în Vf. La Greci (467 m), format din roci dure, cu o creastă spectaculoasă dezgolită - Culmea Pricopanului sau acoperită de păduri şi poieni, văi adânci şi pereţi de granit. Links: ClimbRomania, Alpin Club Galati UP

Carpaţii Orientali - frumuseţea acestui lanţ montan constă în misterul pe care îl degajă suprafeţele întinse şi compacte de pădure cât şi vastitatea culmilor montane, în mare număr necunoscute de turişti.

1. Munţii Gutâi - munţi vulcanici, cu un relief fragmentat, labirintic, bogat în obiective turistice. Situaţi în pitoreasca regiune a Maramureşului, domină împrejurimile cu aproape 1000m diferenţă de nivel faţă de depresiuni, cu toate că altitudinea maximă este de 1443 m. Emblematică pentru acest masiv este Creasta Cocoşului, o creastă din roci vulcanice, cu pereţi verticali, care domină împrejurimile.

Links: ClimbRomania / carpati.org / apmbm.ro

2. Munţii Rodnei - cei mai mari şi mai înalţi munţi din partea de nord a ţării. Cu o creastă asimetrică, abruptă spre nord şi domoală spre sud, asemănătoare celei făgărăşene. Piscurile semeţe de peste 2000 m : Vf. Pietrosu - 2303 m, Ineu - 2279 m, căldările şi lacurile glaciare, platourile carstice şi văile sălbatice fac acest munte foarte apreciat de turişti. Marele neajuns al acestora este lipsa cabanelor de altitudine, obligându-ne la drumeţia cu cortul.

Links: / ClimbRomania / carpati.org / mielu.ro / incdt.ro

3. Munţii Rarău şi Giumalău - munţii care străjuiesc dulcea şi pitoreasca Bucovină, plini de istorii şi legende. Ne impresioneaza mai ales cu siluetele zvelte ale Pietrelor Doamnei, punct de atracţie pentru alpinişti. Tot aici puteţi să admiraţi Popii Rarăului, Piatra Şoimului, Vf. Rarău (1650 m), Codrul secular Slătioara, care e considerat ca fiind cel mai vechi din Europa! Vârful Giumalău (1857 m ) oferă una din cele mai grandioase privelişti din Carpaţi. Accesul pe Rarău la hotelul Alpin se poate face (din păcate uneori...) şi cu maşina.

Links: Romaniadigitala / carpati.org / itinerar.ro / ClimbRomania , Alpinet , Salvamont Rarau , Nordul Moldovei

4. Munţii Călimani - cei mai înalţi şi mai masivi munţi vulcanici din România - Vf. Pietrosul, 2100 m altitudine. Cu o creastă lungă (aprox. 50 km) ce oferă privelişti impresionante. E singurul munte vulcanic din ţară care păstrează urme ale glaciaţiunii, cât şi grote, chiar peşteri dezvoltate în rocă vulcanică. Principala atracţie a Călimanilor sunt grupurile de stânci cu forme bizare: 12 Apostoli, Pietrele Roşii, Lucaciu. Din păcate intervenţia brutală a omului a lăsat un crater uriaş (carieră de sulf) chiar in inima muntelui.

Links: ClimbRomania /

5. Munţii Ceahlău - muntele falnic al Moldovei, numit şi Olimpul Moldovei domină prin forma sa de turn înalt munţii mai scunzi din jur. Pitorescul acestui munte este remarcabil: stânci cu forme bizare, locuri pline de istorie şi legendă, Vf. Toaca (1900 m ) ascuţit şi greu accesibil ce oferă privelişti de neuitat, Ocolaşul Mare (1907 m), Ocolaşu Mic, Cascada Duruitoare, Cheile Bistrei etc. De ceva ani muntele se oglindeşte în apele Lacului Izvorul Muntelui, oglindindu-i şi accentuindu-i măreţia. Ceahlăul mai este şi loc de pelerinaj pentru creştinii din zonă.

Links: carpati.org / ClimbRomania , Alpinet, Nordul Moldovei

6. Munţii Hăşmaş - oferă un spectacol montan deosebit prin grandoarea Cheilor Bicazului şi a afluenţilor acestuia dar şi prin farmecul staţiunii Lacul Roşu. Dar Hăşmaşul nu înseamnă numai atât. De aici izvorăsc două importante râuri: Oltul şi Mureşul, de asemenea nu trebuie omise nici abrupturile Suhardului Mic, Muntele Hagota, Vf. Hăşmaşul Mare (1793 m) şi Piatra Singuratică. Pentru a te aventura în aceşti munţi trebuie să ai un bun simţ al orientării.

Links: ClimbRomania, Lacu Rosu / itinerar.ro /

7. Muntele Ciomatu - un munte vulcanic mic ca suprafaţă şi altitudine (1300 m). Farmecul îi este dat de celebrul lac vulcanic - Sfânta Ana (unicul lac fără scurgere din România), dar şi de mai puţin cunoscutele tinovuri: Mohoş şi Puturosu. Tot acest munte este împânzit de izvoare minerale (o parte sunt captate pentru tratament în staţiunile Tuşnad şi Balvanyos) şi mofete.

Links: ClimbRomania, Alpinet

8. Munţii Ciucaş - cu silueta lor zveltă, atrag turiştii prin diversitatea peisajului. Creasta Zăganul - Gropşoarele cu aspect alpin, sau zona Vf. Ciucaş (1954 m) cu bizare turnuri de conglomerat pe care oamenii le-au botezat în fel şi chip. Aceşti munţi oferă largi perspective peste munţii mai scunzi din jur. Aici beneficiem de prezenţa cabanelor de altitudine: Muntele Roşu şi Ciucaş, dar şi de frumoasa staţiune montană Cheia de pe valea Slănicului.

Links: ClimbRomania , Alpinet

9. Muntele Piatra Mare - un munte mic ca suprafaţă dar des frecventat de drumeţi, datorită spectaculoaselor sale obiective turistice, cât şi accesului facil din Braşov sau Predeal. Cele mai importante obiective turistice şi care merită pe deplin vizitate sunt: Canionul 7 Scări (unic în ţară), Prăpastia Ursului şi Piatra Sură cu pereţii de calcar des "atacaţi" de alpinişti, platoul somital şi Vf. Piatra Mare (1844 m), Cascada Tamina, Peştera de Gheaţă, Valea Gârcinului.

Links: ClimbRomania, Alpinet, Alpin Club Brasov

10. Muntele Postăvaru - împreună cu muntele Piatra Mare fac parte din munţii Bârsei. Datorită situării Braşovului la poalele sale, cât şi a unor faimoase staţiuni în perimetrul său - Poiana Braşov, Predeal, Timişul de Sus - Postăvaru a devenit un munte foarte popular, frecventat în toate anotimpurile. Locurile care merită tot efortul pentru a fi văzute sunt: Vf. Postăvaru (1799 m) - care oferă o privelişte deosebită spre toate zările, mai ales spre abruptul nordic a Bucegilor., Cheile Râşnovului şi abruptul Itvig cu impresionanţi pereţi de calcar, frumoasele poieni - Trei Fetiţe, Poiana Mică; Abruptul Vanga, Pietrele lui Solomon etc.

Links: ClimbRomania, / itinerar.ro / Alpinet

Carpaţii Meridionali - cele mai înalte şi mai masive lanţuri montane din România. Compacţi şi mai greu accesibili, cu creste alpine, circuri glaciare, spectaculoase forme carstice, defilee adânci, săpate cu greu de râurile: Ialomiţa, Dâmboviţa, Olt, Jiu şi Cerna. Aici se află toate vârfurile de peste 2500 m din România.

11. Munţii Bucegi - sunt pe primul loc raportat la numărul de drumeţi care-i străbat potecile. Aceasta datorită accesului facil cu telecabina din celebrele staţiuni: Sinaia şi Buşteni, a numărului mare de cabane de altitudine, a faimei pe care o are în istoria drumeţiei montane, a situării aproape de Bucureşti, dar mai ales datorită impresionantelor abrupturi estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Coştila (2498 m), şi Omu (2505 m), binecunoscutelor stânci - Sfinx şi Babele, a zonei Padina - Peştera şi a Văii Ialomiţei.
Links: carpati.org / ClimbRomania, Alpinet /

12. Munţii Piatra Craiului - o lamă zveltă de calcar strălucitor, înaltă de peste 2200 m (Vf. La Om 2239 m) şi lungă de aprox. 22 km. A fost redenumiă de către împătimiţi şi "Crăiasa Munţilor", datorită supleţii şi strălucirii unice. Piatra Craiului sunt consideraţi ca fiind cei mai frumoşi munţi din Carpaţi, dar în acelaşi timp şi unii din cei mai dificili, în multe locuri poteca se transformă în horn, diaclază, jgheab expus căderilor de pietre, muchie ascuţită sau brână îngustă. Cu multă atenţie, fără bagaje XXL şi însoţiţi de un bun cunoscător al locurilor, putem descoperi splendorile din împărăţia "Crăiesei": Prăpăstiile Zărneştilor, Brâna Caprelor, La Ulcior, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Orga Mare, Turnurile Dianei, Acul Crăpăturii, Umerii, sau pentru cei curajoşi: Canionul Anghelide, Brâul de Mijloc, Padina lui Călineţ, Padina Popii, Brâul Ciorânga, Poiana Închisă, Creasta Sudică...

Links: ClimbRomania, Alpinet, Piatra Craiului Park

13. Munţii Făgăraş - cei mai înalţi şi mai impunători munţi din România. Datorită aspectului alpin, sunt cunoscuţi şi sub denumirea de "Alpii Transilvaniei". Pe o creastă zimţată lungă de aprox.70 km, se înşiruie nenumărate vârfuri înalte, unele de peste 2500 m - Vf. Moldoveanu (2544 m) - cel mai înalt din România, Vf. Negoiu (2535 m), Vf. Viştea (2522 m ), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m)etc. În mulţimea de căldări glaciare s-au format superbe lacuri glaciare: Podragu, Capra, Podul Giurgiului, Bâlea, Călţun, Buda, Avrig... Făgăraşul e un munte recomandat numai acelor drumeţi cu experienţă şi echipaţi corespunzător, care cunosc şi respectă legile naturii. Pentru ceilalţi, numai un ghid însoţitor sau zona Bâlea cu şoseaua Transfăgărăşan poate fi o soluţie.

Links: fagaras.ro ClimbRomania , Fagaras , A trip through Fagaras

24. Muntii Iezer-Papusa - situati in apropiere de Fagaras si Piatra Craiului acesti munti ating inaltimi de peste 2400 m fiind totusi mai putin modelati glaciar decat crestele fagarasene. Crestele au forma de amfiteatru cu deschiderea spre sud. Altitudinile maxime sunt in varful Iezerul Mare (2461m alt.) si in Varful Papusa (2391m alt.). Accesul se face dinspre sud din Muntenia. Versantul nordic ascunde cateva caldari glaciare pitoresti.

Linkuri:

25. Muntele Cozia este ultima reduta pe care trebuie sa o treaca raul Olt in drumul sau spre Dunare. Cu altitudini modeste de maxim 1668m in Varful Cozia acest masiv impresioneaza prin spectaculozitate si diversitatea peisajului. Cu o vegetatie si fauna bogata, cu poteci inguste care se strecoara printre peretii de stanca recomanda acest munte pentru cei obisnuiti cu muntele. In aceasta arie mai greu de strabatut sunt cateva lacasuri de cult izolate, deosebit de pitoresti: Manastirea Turnu si Manastirea Stanisoara.

Linkuri:

14. Munţii Cindrel - înalţi şi cu aspect greoi, sunt cunoscuţi mai ales prin frumoasele păduri, poienile pline de legendă şi văile sale cu râuri şi lacuri bogate în păstrăv. Cei care vor ajunge în zona somitală vor putea admira cele două lacuri glaciare: Iezerul Mare şi Mic şi vor putea contempla munţii din jur de pe vârful Cindrel - 2244 m. Într-o frumoasă poiană din aceşti munţi se află staţiunea Păltiniş - staţiunea situată la cea mai mare altitudine din România (1350 - 1450m).

Links: Alpinet

15. Munţii Parâng - se situează pe locul doi ca înălţime după Făgăraş în vârful Mândra - 2519 m. Cu aspect masiv, impunător, principalele atracţii le reprezintă creasta principală şi căldările glaciare nordice: Câlcescu şi Roşiile, căt şi impunătoarele Chei ale Galbenului şi ale Olteţului. În zona înaltă din cauza lipsei cabanelor se recomandă drumeţia cu cortul.

Links: ClimbRomania

16. Munţii Şureanu - se întind pe o suprafaţă apreciabilă, bine împăduriţi, fragmentaţi de văi adânci. Geologic se împart în două zone: una înaltă (Vf. lui Pătru - 2130 m) cu aspect monoton, formată din şisturi, dar care ascunde un iezer singuratic - Iezerul Şureanu, şi o zonă de joasă altitudine, formată din sedimente, unde găsim platouri carstice cu chei şi peşteri, sate izolate şi ruine ale binecunoscutelor cetăţi dacice: Sarmisegetusa-Regia,Blidari,Costesti

Links: ClimbRomania

17. Munţii Retezat - după părerea unora, sunt cei mai frumoşi munţi din România. Deţin cele mai uriaşe căldări glaciare din Carpaţi, cele mai multe lacuri glaciare (aprox. 80), cel mai mare lac - Bucura (80 ha.), cât şi cel mai adânc - Zănoaga (- 30 m). Dintre piscurile semeţe cele mai remarcabile sunt: Peleaga (2509 m), Păpuşa (2508 m), Retezat (2482 m), Vârful Mare (2463 m), Custura (2457 m), Bucura 1 (2433 m). Retezatul Mic reprezintă o zonă calcaroasă din sudul masivului, mai puţin cercetată, accesibilă din valea Jiului. Cu toate că nu depăşeşte decât cu puţin 2000 m altitudine, Retezatul Mic prezintă muchii spectaculoase, văi de tip canion şi circuri glaciare.În partea de Nord-Est a Retezatului se află Rezervaţia Ştiinţifică Retezat unde prezenţa omului este extrem de limitată.

Links: ClimbRomania, Alpinet, Retezat.ro

18. Munţii Mehedinţi - Cerna - un perimetru montan de o frumuseţe şi o varietate a peisajului remarcabilă. Lupta îndelungată a apei cu calcarul a creat o mulţime de chei (Corcoaiei, Pecinegii, Prolazului), canioane (Tişiţei, Râmnuţei), peşteri, pereţi de peste 200m înălţime. Apa termală care izvorăşte în Valea Cernei a adus faimă acestei regiuni încă din timpurile romane. Astăzi putem folosi ca bază de plecare în escapadele noastre renumita staţiune - Băile Herculane.

Links: ClimbRomania, Alpinet, RomaniaClimb, xSportsNet

Munţii Banatului - situaţi în sud-vest, se caracterizează prin altitudini mici, zone bine împădurite, cu o vegetaţie cu influenţe mediteraneene, platouri carstice, peşteri, unele din cele mai lungi sectoare de chei din România: Caraş, Nera, Gârlişte, Miniş şi impresionantul defileu al Dunării.

19. Munţii Semenic - cel mai înalt munte din regiune - Vf.Piatra Goznei (1447 m) şi Vf. Semenic (1446 m), cu versanţi domoli, bine împăduriţi, cu frumoase baze turistice şi lacuri pentru agrement. În poienile sale din zona înaltă, se află Staţiunea Semenic, la una din cele mai mari altitudini din ţară (1400 m). Aici accesul se face uşor pe drumuri modernizate şi transport pe cablu.

Links: Alpinet

20. Munţii Anina - modeşti ca altitudine, sunt consideraţi totuşi ca fiind cei mai frumoşi munţi din Banat. O zonă carstică deosebit de pitorească şi spectaculoasă. Sectoare de chei lungi şi greu accesibile (Nerei, Caraşului, Buhui, Gârliştei) şi numeroase alte fenomene carstice: Cascadele Beuşniţei, peşteri, Lacul Dracului, izbucuri, doline şi sorburi.

Links: ClimbRomania, Alpinet

Munţii Apuseni - nu excelează prin altitudini, ci prin misterul şi farmecul plaiurilor sale, uneori bine împădurite, alteori bogate în fânaţe şi sălaşe. Aceste peisaje molcome ascund în adâncuri, cât şi la suprafaţă una din cele mai fascinante lumi carstice. Peşteri frumos concreţionate, unele păstrând şi gheţari din timpul glaciaţiunii, sectoare de chei greu accesibile, ponoare, izbucuri, lacuri nivale, cascade şi pereţi de stâncă impresionanţi .

21. Munţii Trascău - cu toate că au altitudini mici, principalele atracţii sunt locurile unde calcarele au fost modelate de ape şi transformate în minunate sectoare de chei: Turzii, Tureni, Râmeţi, Aiudului sau în peşteri, ori în grupuri de stânci înalte (Piatra Ampoiţei, Colţii Trascăului, Bedeleu...). Toţi aceşti munţi sunt împresuraţi cu sate pitoreşti împrăştiate pe vai şi pe culmi dând un plus de pitoresc regiunii.

Links: ClimbRomania, Alpinet, RomaniaClimb

22. Munţii Bihor - Vlădeasa - cea mai importantă zonă carstică din România, reprezentată de platoul Padiş, Valea Sighiştelului, Valea Someşului Cald, platoul Vărăşoaia, Valea Gârda, Izvoarele Crişului Băiţa. De asemenea în aceşti munţi avem şi cele mai mari altitudini din Apuseni: Vf. Curcubăta Mare (1848 m) din Masivul Biharia, şi Vf. Vlădeasa (1836 m) din Masivul Vlădeasa. Cele mai impresionante fenomene carstice din aceşti munţi sunt: Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesii, Cheile Galbenei, Valea Iadului, Pietrele Albe, Valea Gârda, Canionul Sighiştelului şi un număr foarte mare de peşteri, dar care pot fi vizitate numai cu echipament adecvat.

Links: ClimbRomania, Alpinet, Padis

Podişul Dobrogei - cu altitudini foarte mici, este de fapt rădăcina unor munţi mai vechi decât Carpaţii - Munţii Hercinici, care a impus Dunării un ocol considerabil în drumul ei spre Marea Neagră. Pentru drumeţi interesantă este zona de nord, reprezentată de munţii Măcin şi de dealurile Niculiţelului.

23. Munţii Măcin - un munte solitar cu aspect ruiniform şi, în ciuda altitudinii, impunător, cu altitudinea maximă în Vf. La Greci (467 m), format din roci dure, cu o creastă spectaculoasă dezgolită - Culmea Pricopanului sau acoperită de păduri şi poieni, văi adânci şi pereţi de granit.

Links: ClimbRomania, Alpin Club Galati